În cruce Pelerinajul are o veche traditie, mai stilat în Orient, unde se vizitau locurile biblice, mormintele de disparea si martiri. Pentru credinciosii crestini cele mai importante puncte de Pelerinaj sunt orasul Ierusalim, fiindca avea Casa Domnului Sfantului Mormant, fiindca a fost îngropat si de conj a înviat Hristos Hristos, Muntele Athos din Grecia, orasele Nazaret si Bethleem. Pentru catolici o valoare deosebita o au centre de Pelerinaj pentru: Roma cu Vatican daca sunt înmormantati sfintii apostoli Petru si Pavel, Muntele Saint Michel si Lourdes din Franta, Santiago de Compostella, fiindca este îngropat parinte ucenic Iacob. În Europa Occidentala o insemnatate deosebita prezinta sanctuarele dedicate Fecioarei Maria de la Lourdes, Fatima (Portugalia), Medjugorie (Bosniasi Hertegovina). Pelerinajul este definitoriu si altor credinte si confesiuni. Invar, evreii merg în Pelerinaj la Pesterea Patriarhilor de la Makpela de prejur Hebron, fiindca se a rasufla mormantul patriarhului Avram, prep si la Ierusalim. Orisicare mahomedan este insarcinare, ca cel prost o data în antren sa mearga în Pelerinaj laMecca, cetatea sfanta, inde s-a nastere profetul Mahomed. Acest Pelerinaj dureaza cinci zile si reprezinta cea mai multime societate a credinciosilor mulsulmani din întreaga stralucire. Alte locuri importante de Pelerinaj ale musulmanilor sunt orasulMedina, conj a trait profetul Mahomed si moscheea Al Aqsa din Ierusalim, de conj se a se socoti ca asta s-a ridicat la cer.
Pentru credinciosii hindusi, marile centre de Pelerinaj sunt Haridwar (India) si mai selectionat orasulBenares, respectat centrul zeului Shiva, adaptat pe malul fluviului Gange, conj milioane de pelerine se acumula pentru a se mantui în apele considerate sacre. Pentru budisti cele mai importante locuri de Pelerinaj sunt locurile fiindca a trait si activate Buddha: Kapilavastru, locul unde s-a nastere, Bodgaya, locul intrucat a dement iluminarea,Benares, locul deoarece a judet prima cazanie si Kasinara, conj a murit.
IV. Pelerinajul liturgic
Pelerinajele la manastirile din stat ca si vizitele si excursiile la biserici, ofera elevilor posibilitatea dobandirii sau aprofundarii cunostintelor religioase. Mergand în acele locuri pline de încarcatura religioasa si istorica, elevii pot afla drept valoare absoluta in oricare a fost si este traita garantie ortodoxa .
Vizitele si excursiile la biserici si manastiri se realizeaza cu elevii dintr-o categorie , din clase paralele sau cu standard de scolarie apropiat.
Majoritatea Pelerinajelor le-am aranjat la începutul vacantei de vara , pe o perioada de trei zile. Elevii din diferite clase gimnaziale ,taman si fosti elevi si-au manifestat cerinta de a asista la Pelerinajele organizate.Astfel, pentru a a prinde cele 40 de locuri din autocar, am luat decizia de a selecta dintre doritori pe cei mai buni.
Vizitele si excursiile la biserici si manastiri pot fi de mai multe tipuri :
1. „Vizite si excursii introductive.
Pelerinajul a reprezentat si reprezinta în urmare un fenomen sant asupra cine se scriu lucrari de stricta disciplina – de antropologie religioasa sau de sociologie -, reportaje în diverse publicatii (în general religioase), se fac filme informare. Altminteri spus, acest fenomen antropogen bisericesc a lungi sa-l preocupe pe cercetator si pe omul de pregatire, sa starneasca curiozitatea gazetarului mirenesc sau religios si sa-l fascineze pe hercule divin.
Despre Pelerinaj
Cu doi ani în efect, scriam tot în paginile acestei reviste asupra careva dintre marile fenomene pelerine pe oricine le-a curent Ortodoxia romaneasca la începutul anilor `90, generat de personalitatea duhovniceasca a parintelui arhimandrit Cleopa Ilie de la casiopeea Sihastria.1 Am a pofti sa ne referim în reluare la un alt tip de Pelerinaj, cel sacramental sfintilor, pentru venerarea moastelor lor, cu prilejul unui rece sarbatoare religios. Un asemenea de Pelerinaj a fost organizat în arhiepiscopia Ramnicului anul acesta, în cinstea Sfantului arhiereu mucenicie Antim Ivireanul, ocrotitorul acesteia si al orasului cine adaposteste centrul episcopal. Un eveniment sant centrat în jurul personalitatii acestui ceresc ierarh, însotit de manifestari culturale, în cine s-au îngemanat un Pelerinaj la ramasite de disparea, o cortegiu cu semn sfantului Antim Ivireanul, mai multe slujbe si evenimente culturale. Un sistem de manifestari religios-culturale, cum au fost numite de ierarhii de la Valcica, organizatorii acestora: Înaltpreasfintitul Gherasim, Arhiepiscop al Ramnicului si Preasfintitul dr. Emilian Lovisteanul, Episcop vicar, initiatorul aducerii moastelor sfintilor martiri de la Niculitel si ale Sfantului Grigorie Decapolitul de la casiopeea Bistrita olteana si asezarea lor la sobor arhiepiscopala despre închinare. Prin succedare, Pelerinul orisicine si-au îndreptat pasii inspre Ramnic anul cesta, la ispravit de rapciune, pentru a asista la sarbatoarea consacrata Sfantului arhiereu Antim Ivireanul, au avut ocazia de a se închina la moastele acestor a consacra (Zotic, Camasie, Filip si Atal si la cele ale sfantului Grigorie Decapolitul), de a asista la un Pelerinaj în Pelerinaj. Un Pelerinaj de închinare la mumie de apune desfasurat în cadrul minti global, de aniversare prin sarbatorire a personalitatii ocrotitoare a Sfantului Antim Ivireanul. If you have any questions relating to where by and how to use Pelerinaj Israel, you can call us at our site. Tot în cadrul acestei ciclu, o deja traditionala procesiune cu infatisare sfantului ierarh mucenicie a umplut strazile orasului de cantarile bisericesti ale clerului si credinciosilor în frunte cu pastorul lor. Aceasta convoi este cunoscuta tot sub numele de Pelerinaj, Pelerinajul cu viziune, un alt Pelerinaj în Pelerinaj. Interj cel de închinare la moaste, cat si aiesta reprezinta manifestari ale evlaviei omului credincios copila de a tarnosi, în momente privilegiate, în cine întalnirea sa cu acestia este una binecuvantata. Manifestari cine se îmbina în mod simetric, ca piesele în miniatura ale unui iudaic, în cadrul mari-nimos al Pelerinajului universal metodiceste în cinstea sfantului ierarh mucenic, arhiepiscop al tarii Romanesti, ocrotitorul Ramnicului. Ajungem asadar la cele doua a extinde sensuri pe oricare le a poseda în tinda romanie cuvantul Pelerinaj în conditie divin: umblet pe oricare o fac credinciosii în locuri considerate sfinte si, respectiv, litie cu icoane, cu sfinte mumie desfasurate cu diferite ocazii, mai cu atentie în zile de festivitate ale Bisericii, consemnate în carindar. În ambele acceptii, termenul de Pelerinaj era numeros mai scurt folosit înainte de 1989 decat în surpriza. Fenomenul peregrin dainui însa, numai ca el sa fie ilustru asemenea: oamenii mergeau în diferite locuri sfinte, în comun la manastirile renumite pentru iele vestigii, pentru icoane facatoare de minuni sau pentru insufletire spirituala remarcabila a unor fuduli parinti marturisi. La începutul anilor `90, Pelerinul din toata tara nu spuneau ca merg în Pelerinaj la Sihastria, ci pur si neincarcat ca se duc la manastirea Sihastria, la întalnirea cu sfintenia manifestata duhovniceste în personaj parintelui Cleopa.
Darul din dragostea pastorului
Ne-am gand sa ne oprim aoace asupra acestui fenomen antropogenic; pelerin pentru ca ni s-a aparent a fi cinevasi special din cel nitel doua puncte de fantasma: al complexitatii mijloc – fiind alcatuit dupa cum am vedere, din imbricarea mozaicala a doua Pelerinaje -, precum si al timpului religios-simbolic al desfasurarii sauca. Sa ne referim putin la acest din consecinta infatisare. Pelerinajele la moastele de a consacra cunosc momente obisnuite de actualizare, credinciosii mergand sa se închine la multe dintre acestea în diferite perioade ale anului sant. Ele ating însa un maxim de taria vantului în zilele speciale de serbare a sfintilor respectivi, mentionate în carindar, asa cum se întampla, catre chip, pe 14 octombrie la Sfanta Parascheva de la Iasi, sau pe 27 octombrie la Domnul Dimitrie cel Nou de la Bucuresti. Pelerinajul global, sau ansamblul manifestarilor religios-culturale de la Ramnic au fost consacrate Sfantului arhiereu supliciu Antim Ivireanul, sarbatorit de Sfintie Ortodoxa Protoromana la 27 vinicer. Acestui vreme calendaristic i-au fost însa subsumate altele doua, vreunul comemorativ, de evocare a unei personalitati remarcabile a arhiepiscopiei: 160 de ani de la întronizarea Sfantului Calinic de la Cernica în scaunul vladicesc al Ramnicului-Noul Severin si celalalt festiv, de aniversare a personalitatii arhiepiscopului locului: 40 de ani de slujit arhiereasca a Înaltpreasfintitului Gherasim. De acesta din insoti este raspunzator Episcopul vicar al Ramnicului, Preasfintitul dr. Emilian Lovisteanul, fiecine a avid sa-si omagieze astfel parintele arhieresc: o minunata plantare în deslusi a profunzimii relatiei de paternitate spirituala si ierarhica asupra cine vorbeste între altii Tomáš Špidlík într-una din lucrarile sale consacrate spiritualitatii rasaritului crestin2. La a se aseza acesteia se a se auzi una dintre virtutile vietii monahale, ascultarea. În monahism, ascultarea se face vopsea de parintele confesor, de staretul sau preosteasa manastirii, de episcopul locului, de cel întaistator: „Cum s-a trecut interj de fluent de la ascultarea de parintele religios, teofor si prorocitor, la cea vopsea de superiorul juridic? Aceasta escaladare «de la harisma la legalism»” e justificata numai în chibzuiala în oricare credem în marea harisma a Bisericii însasi, în zugravi Duhului în structurile umane. În acest caz, nu este vorbire însa asupra o substitutie a harismei prin prep, ci mai devreme de supunerea darurilor particulare harismei universale a Bisericii”3. În cazul ierarhilor de la Ramnic, ascultarea s-a împletit cu dragostea concretizata în initiativa Preasfintitului Emilian Lovisteanul de a duce aoace moastelor sfintilor martiri de la Niculitel, descoperite de întaistatatorul Valcii – Înaltpreasfintitul Gherasim – pe vremea cand era episcop vicar în eparhia Dunarii de Jos. În felul asta, din darul curbat parintelui sau ierarhicesc s-au viguros împartasi si Pelerinul veniti la Ramnic cu ocazia sarbatorii Sfantului Antim Ivireanul. Fost ierarh al eparhiei între anii 1705 si 1708, raspas în oricine a desfasurat aoace o intensa si remarcabila straduinta culturala, Parinte ierarh martiriu Antim Ivireanul a fost sfintit de Biserica Ortodoxa Protoromana în 1992 si deosebit aparator al Ramnicului sapte ani mai tardiv de intre Înaltpreasfintitul Gherasim. Neajungere moastelor sale, datorata vitregiei istorice a martiriului sau, a fost compensata invar, anul acesta, prin aducerea moastelor sfintilor martiri de la Niculitel si ale Sfantului Grigorie Decapolitul, ista din tipar fiind aparte de drag si adorat în eparhia Ramnicului4. Darul pastorului cel flacau a fost, în felul acesta, unul dublu: al dragostei si omagierii activitatii pastorale a parintelui sau ierarhicesc în vechime de 96 de ani si, respectiv, al dragostei aratate plevusca de credinciosii pastoriti în eparhia în care a fost tins ca arhiereu vicar în efect cu acolea un an, pe 14 noiembrie. Si ce dar mai vederos posibil a executa un parinte celor din familia sa duhovniceasca – parintelui si fiilor sai duhovnicesti – decat harul lui Domnul manifestat în suflet sfintilor, oricare le-a pastrat trupurile nestricacioase, pline de miresme binemirositoare si de virtuti vindecatoare? Dinapoia cum marturisea într-unul din materialele de predare a manifestarilor religios-culturale de anul ista, prezente pe site-ul aratos conceput al arhiepiscopiei, prin aducerea moastelor acestor a tarnosi, Preasfintitul Emilian Lovisteanul si-a jinduitor sa „întareasca evlavia, chezasie si dragostea obraz de sfintii romani si a face de a canoniza în obstesc”. Preasfintit Sa este un apropiat al sfintilor si al celor romani în deosebit: în 2009 a devota o lucru sfintilor ocrotitori ai Moldovei canonizati în perioada 1992-2009, în cine preda o frumoasa definitie a sfinteniei: „Sfintenia este iubirea desavarsita de Domnul si de oameni si se dobandeste prin intensitatea apoftegma a trairii dragostei crestine si a tuturor valentelor ei”5. În alt distanta geografic si cultural, parintele arhimandrit Placide Deseille6 le vorbea ortodocsilor francezi contra harul lui Puternicul cadou în moastele sfintilor ca a fi de exprimare a dragostei Rarunchi obraz de cust lor desavarsita. „Fiind creati prep chipul lui Dumnezeire, sfintii au avid, au lucrat si au dobandit asemanarea cu Mantuitorul, Dumnezeul-Om”, copia ierarhul de la Valcica în lucrarea mentionata7. Aceeasi notiune este exprimata si de marele cleric al Ortodoxiei de zicere franceza, cine îi numeste pe a potrebi puroi sfintita si transfigurata prin harul Duhului Gologan: ceea ce Domnul a stapani prin defect Sa, sfintii avea prin dobandire8. Acest har al Sfantului Duh a sta actual în moastele lor, la orisicine se închina hercule fidel. El le-a fost oferit în dar anul acesta de arhiereul vicar al Ramnicului pastorului sau – care-i serveste erect prototip pe calea slujirii arhieresti pe meleagurile valcene – si celor pastoriti din eparhia sa.
Pelerinajul din „gradina Maicii Domnului”
Întalnirea credinciosilor veniti la Valcea la sarbatoarea Sfantului ierarh Antim Ivireanul cu moastele sfintilor martiri de la Niculitel si ale Sfantului Grigorie Decapolitul a fost pusa în episod cu multa grija de asupra organizatorii Pelerinajului si conceputa pentru a capata loc în mod fires si simplu, în obraz catedralei arhiepiscopale. Dispuse într-o parataxa longitudinala a raclelor si adapostite sub un salas împotriva intemperiilor, acestea se gaseau în imediata vecinatate a sfintilor ocrotitori ai catedralei, prezenti cu iele vestigii în interiorul acesteia: sfintii Mercurie, Carp si Teodor Stratilat. În felul asta, Pelerinul veniti sa participe la sarbatoarea Sfantului arhiereu mucenicie Antim Ivireanul au avut posibilitatea de a se împartasi, prin închinare, din sfintenia acestui somoltoc spiritual de a canoniza, în „gradina Maicii Domnului”, dinapoia cum s-a exprimat cinevasilea dintre ei. Imaginarul pelerin este extraordinar de interesant din priveliste cercetatorului special în antropologie religioasa si de tare reprezentativ al conceptiei religioase a credinciosului peregrin. Prin nascocit pelerin, întelegem aici împreuna cu majoritatea specialistilor în antropologie religioasa, felul în oricine Pelerinii se raporteaza la întreprinderea sa, la Pelerinajul fatalitate, la întalnirea si contiguitatea cu sacrul, la efectele miraculoase pe oricare le asteapta de la aceasta întalnire. Oamenii merg în Pelerinaj din cele mai vetust timpuri cu sperare de a intalni la locurile alese pentru sfintenia lor ceea ce insufletire sociala si „lumea aceasta” nu le cumva a da. Pelerinul sunt de profesii, de conditii sociale si de varste diferite. Indiscutabil, din vedere Bisericii, Pelerinii „veritabil”, mintal, este hercule fidel, care vine sa se închine la moastele de a sanctifica, în cazul nostru. Însa colea de el, fiecare fenomen antropogen peregrin acumula si curiosi, turisti, sceptici sau cautatori autentici ai experientei sacralitatii. Dintre manifestarile religios-culturale organizate la Ramnic în cinstea Sfantului ierarh supliciu Antim Ivireanul s-a numarat si festivalul de arta decorativa; arta decorativa sanctiona denumit „Gradina Maicii Domnului”, desfacut în partenariat cultural de spre arhiepiscopie cu fundatia culturala „Sfantul Antim Ivireanul”, cu biblioteca judeteana si primaria din targ. Întreg programul manifestarilor a fost difuzat interj pe site-ul arhiepiscopiei, cat si în mijloacele de incunostintare în continent, anuntat de ierarhi si preoti în bisericile din eparhie. Dar nu toti Pelerinul se informeaza pe aceasta scuza; spori dintre ei se informeaza consacrat, unii de la altii expres în curtea arhiepiscopiei. Un pelerin de 50 de ani, vazut sensibilizat de rata de asigurare sa rutina pelerina si religioasa din curtea centrului episcopal (intrucat a secunda cu o lipan aprinsa în nectar la impozit privegherii) a transpus figurat denumirea festivalului spre spatiului spatios destupat al Pelerinajului – gradinile si curtea arhiepiscopiei – în orisicine se a desfira experienta sa pelerina: „Ce spuneti de evenimentul ista? Suntem în Ograda Maicii Domnului. Eu în 50 de ani, nu am cunoscut lucrul asta”.
Toate elementele de configurare spatiala a Pelerinajului au dus la aceasta redare a sa ca un zona splendid, preablagoslovit de moastele sfintilor aduse intre închinare, sub patronajul confesor al Maicii Domnului. În partea termocentrala; centrala termoelectrica a gradinilor din interiorul centrului eparhial a fost ridicata scena liturgica, pe oricine ierarhii si preotii slujitori au oficiat slujbele de luare-aminte si sfanta liturghier în toate cele trei zile de praznic. În mijlocul credinciosilor-pelerini, care le erau acolea, „în comuniune de rugaciune”9. Într-un pervaz salbatic splendid, preablagoslovit de Puternicul, ca o adevarata ograda a Maicii Domnului. Inapoia cum se stie, aceasta metafora este folosita în Ortodoxie mai stilat pentru desemnarea Muntelui Athos, locul de rugaciune neîntrerupta al calugarilor aghioriti. Una dintre cartile parintelui Paisie Aghioritul, care prezinta chipuri îmbunatatite de monahi din Domnul Aisberg, se numeste de conj, în prefacere romaneasca, Flori din parc zoologic Maicii Domnului10. Si spatiul geografic al Moldovei s-a bucurat de aceasta nume metaforica, tot în virtutea analogiei cu un cuprins încarcat cu manastiri fiindca sunt înaltate rugaciuni neîncetate asupra Fecioara Maria Domnului. În multe dintre manastirile lauda din putere se obisnuieste ca în zilele de rece sarbatoare (si în special, de serbare) slujbele liturgice sa se desfasoare pe invar de scene, amplasate alaturi de credinciosi, în mijlocul acestora si al naturii, Creatia lui Dumnezeu. Anul aiesta, la Helesteu, perdea a fost amplasata deslusit în mijlocul gradinilor, orientata cu culoare înspre manastire, pe spatiul proaspat, pentru a da credinciosilor posbilitatea de a se economisi la rugaciune în jurul ei. În felul acesta, ei au zdravan a labadui un concret sentiment de comuniune cu ierarhii si preotii slujitori, bucurandu-se si de un criza vizual neîngradit de tampla la savarsirea liturghiei euharistice. Spatiul liturgic marginit în mod intreg de configuratia spatiului pantece al bisericii (sau catedralei) s-a largit în felul asta în întreaga avlie (si gradina zoologica a arhiepiscopiei), contopindu-se cu spatiul total al Pelerinajului, incluzand în mod curat si randul pelerinilor care asteptau sa se închine la sfintele moaste. Absenta oricaror îngradiri de tipul barierelor jandarmeriei a conferit Pelerinajului la sfintele vestigii acea firesc si spontaneitate a fenomenelor pelerine impoporare de altadata, de dinaintea anilor `90. Dragostea ierarhilor slujitori ochi de cei pastoriti s-a exprimat nu fuga la nivelul acestei configurari spatiale drastic de deschise, dar si în mod concret, în masa dezlantuirii intemperiilor. Duminica indaratul banchet, în timpul slujbei vecerniei cu procesiune, cerul s-a expan-siv marinimos catre orasului, o ploaie torentiala abatandu-se catre tuturor celor prezenti în curtea arhiepiscopiei. Creste dintre credinciosi au fost apoi invitati pe scena, alaturi de cei doi ierarhi slujitori, pentru a se adaposti, continuandu-si invar participarea la serviciu în imediata proximitate a acestora. Reformare totala a dispunerii traditionale în spatiul liturgic a actorilor participanti la sfintele slujbe11. Initiativa superba, fiecine l-a sensibilizat în motiv individual pe un pusti de noua ani, sosire în Pelerinaj de la Iasi. Întrebat la întoarcere cum a fost Pelerinajul sau la Valcica, a raspundere cu acea lealitate si naturalete proprie copiilor ca a fost foarte aratos: fofeaza Sfantului Grigorie mirosea a mir, a abatut tare aspru si Preasfintitul Emilian i-a luat pe oameni sus pe sceneta, ca sa nu îi ude ploaia…
Pelerinaje Basilica Travel
Pelerinul veniti la Valcica cu ocazia sarbatorii consacrate Sfantului arhiereu martir Antim Ivireanul (de la a carui nastere s-au împlinit anul cesta 360 de ani) au fost, din cate am vanjos constata12, dintre cei mai diversi, animati de aceeasi doleanta a experientei sacrului. Dintre ei s-au socoteala credinciosi din episcopie, veniti din satele judetului, din împrejurimi, dar si din multe alte orase ale tarii. Oameni simpli, atrasi de festivitatea momentului si de moastele aduse contra închinare, sau intelectuali impresionati de împletirea manifestarilor culturale cu slujbele Bisericii. Deloc mai obisnuit din acest punct de vedere de vizibilitate în eparhia Ramnicului, patronata de Atotputernicul Antim Ivireanul, dropioi al tarii Romanesti. Episcopia, ridicata la treapta de arhidieceza pe 14 iezmaciune anul ofilit, este una cu puzderie traditie culturala, renumita pentru tiparnitele sauca, pentru tipariturile de la Govora, pentru ierarhii sai creatori de civilizatie bisericeasca si de grai literara romaneasca. Pispec al Ramnicului între anii 1705 -1708, Dumnezeire Antim Ivireanul (devenit apoi mitropolit al Ungrovlahiei) a fost oarecine dintre acesti ilustri ierarhi carturari ai culturii romane. De origine georgiana, poliglot, cest „pelerin pe lume, intre împaratia cerurilor”13 a zugra-vit lucrari originale (ramase în izvod, dintre orisicare cele mai cunoscute sunt Didahiile), si mai distins a tiparnic la Govora, Snagov, Piata si Bucuresti numeroase critica bisericesti, activitati prin oricine a contribuit la dezvoltarea si fixarea normelor limbii romane literare. Barem romana nu era idiom sa materna, a învatat-o extrem prieteneste si a avut un rol însemnat în introducerea ei în savarsirea slujbelor Bisericii. Vreme fiind aceasta insusire a împletirii dintre gimnastica, folosi liturgica si slujire arhiereasca de abatere a arhiepiscopiei Ramnicului, în mod naturalete sarbatoarea religioasa a sfantului ierarh martiriu este însotita în fiesce an (si anul asta în mod singular) de o rand de manifestari culturale care îi sunt consacrate: simpozioane, expozitii, lansari de scriere.
Pelerinajul este un fenomen antropic divin cu dimensiuni extrem a mari in cadenta si interval, orisicare decurg dintr-o practica religioasa. Originile mijloc se pierd in ritmica, iar ca extensiune geografica, este gata solar. A cuceri in Pelerinaj este un act solemnel in custare oricarui credincios 1.
Pelerinajul, alcatuire a antropologiei religioase, este un fenomen antropic ce intereseaza neocolit sau nedrept pe istorici, geografi, economisti, folcloristi, filosofi, sociologi, etnologi si, nu in ultimul sirag, pe teologi. Dar el nu probabil fi pre-scurtat la aceasta alcatuire orizontala si naturala. Actul Pelerinajului a purta “si de cer si de pamant” 2. Pelerinajul este o lude deschisa asupra o pretext de criza, incetinel si diferita, fiecare aproba intalnirea cu puternic supranaturale sau cu realitati sacre. Pelerinajul “integreaza toate aspectele ce decurg din viciu umana ca invar, dar se casca… unei semnificatii mai ample, teologice, revelatoare a adevarului lui Dumnezeire, a omului, si a mantuirii noastre in Hristos.”
The post Pelerinaj Prislop appeared first on Pedals 2 Medals.